Sunt sigură că mulți dintre voi ați auzit de conceptele de Sine, imagine de sine sau stimă de sine. Cel mai probabil, mulți dintre voi ați fost curioși să lucrați pe aceste aspecte pentru creșterea și dezvoltarea personală.
Imaginea de sine reprezintă modul în care te percepi pe tine însuți în funcție de experiențele internalizate despre sine care s-au acumulat de-a lungul timpului.
Imaginea de sine este constituită din următoarele elemente:
- Felul în care o persoană se percepe sau gândește despre el/ea.
- Felul în care o persoană interpretează percepțiile celorlalți (sau ceea ce gândesc ceilalți) despre el/ea.
- Modul în care o persoană și-ar dori să fie (Sinele Ideal)
Ați observat vreodată cum marea majoritate a oamenilor se gândesc la ei ca fiind puțin mai arătoși, ceva mai inteligenți sau având mai mult bun simț? Potrivit psihologilor sociali, suntem înclinați să ne vedem în aceste moduri, să folosim această îmbunătățire a sinelui, chiar și atunci când nu acest tip de gândire nu este tocmai precisă.
Noroc că un alt factor motivator al imaginii de sine este verificarea de sine, sau mai exact tendința noastră de a ne valida opiniile existente despre sine, fie ele pozitive sau negative. Acest lucru ne permite să ne simțim stabili în modul în care ne percepem pe noi înșine, ceea ce ne permite mai apoi să ne simțim încrezători în modul în care acționăm și gândim în viața noastră.
În momentul în care credem despre noi că suntem buni la ceva, îmbunătățirea sinelui și verificarea de sine vin împreună ca motivatori puternici în a vedea toate modalitățile prin care putem excela și ne putem depăși limitele.
Ce facem insă, atunci când cele două intră în conflict? De exemplu, dacă îți pui la îndoială abilitățile tale de vorbit în public, ce se intâmplă atunci când un coleg de muncă îți laudă prezentarea pe care tocmai ai susținut-o?
Din puct de vedere psihologic, te vei simți bine la început, dar verificarea de sine proprie, negativă, va câștiga inevitabil. Vei începe să cauți motive pentru care colegul tău este doar drăguț, iar impulsul tău către îmbunătățirea de sine va lua locul copilotului, lăsând la volan vocea negativă a verificării de sine.
Și totuși, ne putem modifica sau influența acest impuls de a cădea pradă verificării de sine negative? Ceea ce m-a condus cumva la a doua întrebare și anume, ce permite unor oameni și altora nu, să se schimbe?
Răspunsul, cel puțin parțial, la această întrebare este dat de modul în care oamenii percep acele caracteristici pe care vor să le schimbe.
De exemplu, dacă te definești ca o persoană care urăște să fie în centrul atenției și nu poate susține un discurs în fața mai multor oameni, atunci este foarte probabil să întâmpini dificultăți în a-ți depăși fobia de a vorbi în public.
Dacă, în schimb, te bucuri de atenția celorlalți din când în când, atunci imaginea ta de sine nu va fi un obstacol atât de mare în a-ți depăși fobia de a vorbit în public.
În concluzie, cu cât o anumită caracteristică este mai centrală de felul în care tu te vezi pe tine, cu atât mai mult vei ține de acea credință despre tine, schimbarea producându-se mult mai greu și cu mai mult efort.
În încheiere, aș vrea să trezesc în voi curiozitatea de a vă întreba câte din percepțiile și credințele astea limitative au sens cu adevărat în viața voastră și câte dintre ele vă țin în loc?
Și dacă descoperiți că unele dintre ele nu au sens, ce vă împiedică să lucrați la ele și să le schimbați pentru a avea o mai bună imagine de sine?
Azi este provocare la schimbare!
